Bârlad

Chișinău ➜ Bârlad (Tur)

În curînd!!!!! Detalii la Tel: 022-22-30-80


Bârlad ➜ Chișinău (Retur)

În curînd!!!!! Detalii la Tel: 022-22-30-80

Orașul este situat între extensia sud-estică a dealurilor Tutova și extinderea sud-vestică a dealurilor Fălciu pe râul Bârlad, fiind una dintre cele mai vechi așezări din această parte a țării. Potrivit istoricului orașului, datele arheologice confirmă prezența oamenilor în aceste zone din cele mai vechi timpuri.

Prima mențiune scrisă despre orașul Bârlad datează din 1174, într-o cronică rusă, deși acest fapt este contestat de unii istorici.

Printre figurile notabile ale României care s-au născut sau au trăit în Bârlad sunt: George Diamant, Elena Farago, Marcel Gurguiau, Ernest Juvara, Alexandru I Philippide, Victor Ion Popa, Ștefan Procopiu, Nicolae Tonitza, Constantin Chirița, Andreea Răducan, Titi Aur.

Din punct de vedere economic și politic, importanța lui Bârlad a crescut în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), când orașul a devenit reședința “vornicului” pentru tărâmul inferior al Moldovei.

În 1832, a fost înființată prima școală publică din Bârlad și în 1838, a fost inaugurat, primul spital public din Moldova.

În data de 24 ianuarie (5 februarie 1859) a avut loc dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, fiul lui Bârlad, ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, și, odată cu aceasta, înființarea Principatelor României Unite. Bârlad a fost declarat oraș în 17 februarie 1968.

Printre obiectivele turistice interesante merita amintite: Muzeul Vasile Pârvan (1914); Biblioteca Municipală Stroe Beldescu; Grădina publică; Colegiul Gh. Roșca Codreanu (al doilea cel mai vechi liceu din Moldova); Biserica Adormirea Maicii Domnului (“Biserica Domnească”), fondată de voievodul Vasile Lupu în anul 1636, pe locul unei biserici mai vechi, întemeiată de domnitorul Ștefan cel Mare; Biserica Sfântul Gheorghe a breslei (1818); bisericile cu două dăruire – “Sfântul Spiridon și Buna Vestire” (1825) și “Intrarea Sfintei Fecioare Maria în Templu și Sf. Parascheva” (1826); Biserica Sfântul Dumitru (1835), Biserica “Sfântul Voievod Mihail și Gabriel” (1840); Biserica Sfântul Ilie a breslei furărilor.